Mulțumim lui Costi Neacsu , Dumnezeu să-l răsplătească ! Singurul voluntar care a venit noaptea cu mașina personala să ne ajute sa transportam refugiati și bagaje la Gara de Nord.
Am transportat in remorca cu prelata oameni și bagaje fiindcă pentru taxi sau uber nu avem bani , nici noi și nici refugiatii, transportul în comun nu funcționează după ora 23, iar singurul mijloc de transport este o mașina mica cu remorca ….
Granița dintre Ucraina și România din nordul țării se trece, în aceste zile, mai ușor pe jos, decât cu mașina. Pe 2 martie, Vama Siret a fost tranzitată de 10.000 de persoane, trei sferturi din acestea fiind ucraineni. 1.272 de mașini au traversat Vama în aceeași zi, potrivit datelor Poliției de Frontieră Suceava.
Martorii povestesc că, în Ucraina, coada de mașini care așteaptă să ajungă la Vama Porubne, punctul de trecere al frontierei ucrainean, se întinde pe mai mult de 10 kilometri. Oamenii vin în special din regiunea Cernăuți, dar și de mai departe – Kiev de pildă – pentru a ajunge în România sau, prin România, în restul Europei.
Un bărbat, cadru didactic, care nu a dorit să își decline identitatea, a ajuns marți la Vama Siret, după o călătorie plină de emoții de la Kiev până în sud-vestul Ucrainei. A abandonat mașina pe marginea drumului ce leagă orașul Cernăuți de Vamă și, de acolo, a mers pe jos până la vamă.
„Pe jos am trecut repede, cam în două ore. Cu mașinile e marea problemă. Sunt foarte multe mașini abandonate pe marginea drumului dincolo de graniță (n.r. în Ucraina)”, ne-a spus bărbatul.
Mărturii despre timpul de așteptare relativ scurt al celor care vin pe jos – cel mult două ore – ne-au oferit, marți, la Vama Siret, mai mulți cetățeni ucraineni. Din acest motiv, dar și pentru că autoritățile ucrainene nu găsesc soluții pentru a grăbi fluxul mașinilor, mulți ucraineni preferă pur și simplu să își abandoneze mașinile și să își continue pribegia la picior.
Cozi imense de mașini sunt și la o altă graniță dintre Ucraina și România, povestesc martorii.
Dan Popa, un voluntar de la Crucea Roșie, a povestit miercuri că o coadă foarte mare de mașini s-a format pe teritoriul ucrainean și pe drumul care duce spre Vama Sighet/jud. Maramureș. Timpul de așteptare depășește 50 de ore. Probleme similare s-au format și la alte puncte de trecere a frontierei.
La Sculeni/jud. Iași, pe unde vin ucraineni care au traversat Republica Moldova, există de asemenea cozi, dar aici timpul de așteptare este redus. Potrivit informațiilor de la Europa Liberă Moldova, cu mașina, se așteaptă circa patru ore, datorită unui acord între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. Un astfel de acord nu există încă între România și Ucraina.
Printre cei care au trecut din Ucraina în România zilele acestea, stând la coada kilometrică la propriu la Vama Porubne vis-a-vis de Vama Siret, se numără și câteva mii de studenți indieni. Aceștia au povestit cum au petrecut noaptea de duminică spre luni, la Vama Porbune, în picioare, în timp ce afară ningea.
Unul dintre studenți este Saurav Panchal, de 23 de ani. Tânărul, care studiază medicina la Universitatea din Vinnitsia, ne-a vorbit despre dezorganizarea de la Vama Porubne, dar și despre tratamentul nepotrivit pe care grănicerii ucraineni l-ar fi aplicat studenților indieni.
„La granița ucraineană organizarea nu este foarte bună pentru că sunt foarte mulți studenți care sunt blocați acolo și care nu pot să se îndrepte către granița română și de acolo către locurilor lor natale”, ne-a povestit Saurav.
Sub protecția anonimatului, alți studenți au invocat agresiuni fizice și pretinse mite solicitate de grănicerii ucraineni.
Poate și de aceea tinerii care au fost chinuiți în punctul vamal ucrainean au insistat cu mulțumirile aduse voluntarilor români. Aceștia i-au așteptat la Vama Siret cu băuturi calde, mâncare sau pături pentru a se încălzi.
Printre primele cuvinte pe care un refugiat ucrainean le aude după ce traversează punctul de trecere al frontierei de la Siret este „ajutor”. Pe chipul lor se citește oboseala și confuzia, iar insistența cu care voluntarii îi abordează pentru a le oferi ajutor pe unii îi stânjenește.
„Unde mergeți?”, „vă așteaptă cineva?”, „aveți nevoie de ajutor?”, „aveți transport?”, „doriți ceva de mâncare?”, „ceai?”, sunt printre întrebările în rafale pe care le primesc refugiații.
Iar insistența jurnaliștilor de a obține mărturii de la ei, justificată în majoritatea cazurilor de interesul public al actualei drame, nu face decât să întărească sentimentul de stânjeneală al celor pe care războiul i-a fugărit de acasă.
Din unele corturi se oferă mâncare – sarmale sau tocăniță de cartofi -, din altele ceai sau cafea fierbinți.
Altele sunt ocupate de reprezentanți ai unor asociații non-guvernamentale sau ale Bisericii care oferă asistență celor care nu știu încotro să o apuce. Pe o stradă lăturalnică punctului care duce spre vamă, autocarele sunt parcate cât vezi cu ochii, ca în autogara unui oraș de mari dimensiuni, cum e Suceava, de pildă, cel mai apropiat mare oraș de Vama Siret.
Printre cursele neregulate care pleacă periodic zilele acestea din Vama Siret se numără destinații precum: Rădăuți, Suceava, București sau chiar Germania sau Italia. Șoferii acestor autocare, ca de altfel cei mai mulți dintre voluntarii care se află zilele acestea la Siret, țin să reamintească refugiaților, de câte ori cred că se impune, că totul este gratis.
Inclusiv cei care au adus toaletele – poate printre puținele necesități insuficiente din Vama Siret – au ținut să lipească afișe pe ele că nimeni nu trebuie să plătească.
După ce intră în România, dacă nu au o persoană care să îi preia din vamă, refugiații sunt transportați în primă fază la tabărele mobile de refugiați din orașele Siret sau Rădăuți. Unde pot fi cazați refugiații ucraineni care vin în România
Aceastea sunt alcătuite din mai multe corturi pneumatice, dotate cu saci de dormit, instalații de încălzire și curent electric. Joi dimineață, la tabăra din Siret, din cele 402 locuri mai erau disponibile 41. Aproape 1.200 de refugiați au trecut pe la Siret, cei mai mulți fiind direcționați spre alte locuri de cazare sau spre alte destinații.
