Refugiatii gazduiti de noi, deși sunt transportati cu remorca, beneficiaza de căldura, cazare și masa calda ! Mulțumim lui Dumnezeu !
Sistemele de climatizare ale taberele mobile instalate lângă graniță nu fac față frigului din această perioadă, fiind necesare și aeroterme pentru a se obține o temperatură optimă. România continuă să fie o țară de tranzit, dar societatea civilă se pregătește și pentru un alt scenariu.
Cosmin Bârzan conduce Centrul pentru Resurse Civice din județul Constanța și a fost printre primii voluntari care au venit în vama Isaccea, sud-estul României. Pe 26 februarie, sâmbătă, la două zile după invazia Rusiei în Ucraina, a ajutat personal la instalarea taberei mobile a ISU, muncind „cot la cot”, deoarece „era nevoie”.
Atunci a descoperit că instalațiile de climatizare ale taberelor mobile nu funcționează dacă temperatura exterioară este sub 5 grade Celsius. Din cauza faptului că din 26 februarie temperatura în România nu a depășit această valoare, voluntarii au adus și aeroterme în corturile ISU pentru a exista condiții decente pentru ucrainenii care urmau să fie adăpostiți.
Sistemele de climatizare funcționează, spun reprezentanții ISU, care admit însă că este nevoie și de aeroterme pentru încălzirea corturilor din cauza frigului din această perioadă.
„Nu existau dușuri, nici toalete în prima zi. Toaletele ecologice le-am adus sâmbătă. Împreună cu primarul din Isaccea am căutat prin localitățile învecinate niște toalete ecologice. Din câte știu, nu au fost instalate dușuri în prima etapă. Singurele facilități de toaletă și de duș sunt cele utilizate de Poliția de Frontieră, au containere”, a descris Bîrzan situația din primele zile de la Vama Isaccea.
Timpii de așteptare pe partea română au fost mari la început, până la 14 ore pentru cei care nu aveau pașapoarte biometrice.
„Autoritățile erau depășite de situație”, a observat reprezentantul Centrului pentru Resurse Civice. Cu timpul, situația s-a schimbat, iar personalul a fost suplimentat. La fel și numărul de calculatoare.
„Am vorbit cu cineva care mi-a spus că a stat peste treizeci de ore la coadă în Ucraina. Omul era deshidratat, terminat, avea nevoie la toaletă, avea nevoie de odihnă, de un plus de energie. Situația, din păcate, era departe de a fi singulară. Cam acesta a fost mersul, erau cozi care se întindeau pe 20 de km. De duminică (n.r- 27 februarie), cam așa a fost în mod constant”, a povestit Cosmin pentru Europa Liberă.
El spune însă că vama Isaccea este un exemplu de bună colaborare între autorități și societatea civilă, iar lucrurile s-au remediat vizibil. Transportul ucrainenilor veniți prin vama Isaccea a căzut tot în sarcina ONG-urilor, după cum a prezentat Europa Liberă.
Un ajutor important a fost dat de studenții basarabeni din Constanța, din Comunitatea Tinerilor Basarabeni, care au intervenit ca translatori.
Societatea civilă se pregătește pentru ceea ce și unii oficiali se așteaptă să se întâmple: ucraineni care rămân în România și nu mai pleacă spre țările vestice. Sentimentul este împărtășit și de prefectul din Vaslui, dar și de primarul municipiului Galați.
Ambii au remarcat că în primul val au venit ucrainenii cu posibilități financiare și/sau cu rude și cunoștințe în Occident, dar – cum războiul nu dă semne că s-ar putea tempera – cel mai probabil va urma valul de refugiați care rămân în România.
Cosmin Bârzan spune că se fac pregătiri și pentru acest scenariu. Este pregătit un call-center mobil, care să fie operat prin telefon mobil, dar cu număr unic, pentru a ajuta ucrainenii.
Persoanele care trec Dunărea ar avea acces la suport și consiliere psihologică, se vor crea cluburi și grupuri mixte pentru copiii ucraineni și români, se vor organiza clase dacă profesorii ucraineni vor dori să predea, se va asigura accesul la servicii medicale. Totodată, persoanele care fug din cauza războiului ar urma să aibă acces la servicii juridice și de traducere autorizată pentru documente.
Cele mai recente date ale Poliției de Frontieră arată că, până pe 9 martie, în România au intrat peste 340 mii de persoane din Ucraina, dar aproape 260.000 au plecat spre vest.
