Un reprezentant al asociatiei împreuna cu o echipa de voluntari din partea fundatiei Ciresarii din Beius, jud .Bihor au distribuit alimente și au ajutat localnicii la evacuarea noroiului din case.
Avem nevoie de fonduri pentru achiziționarea de mobilier ( paturi metalice cu saltea ) și electrocasnice , frigidere , mașini de spălat aragaze cu butelie
Dezastrul produs de inundațiile catastrofale în zona localităților Slobozia Conachi, Pechea, Cudalbi, Costache Negri, Cuza Vodă, din județul Galați, nu ar fi trebuit să se repete și în acest an, pentru că după inundațiile din septembrie 2013 și octombrie 2016 Guvernul a alocat fonduri pentru regularizarea cursurilor de apă Suhu și Geru, două din cursurile de apă pe care s-au propagat viiturile.
Nici după 20 de ani de inundații catastrofale în zona Galațiului, nu s-au realizat lucrările hidrotehnice care să diminueze riscurile repetării inundațiilor. Acum, după inundațiile de la Slobozia Conachi, Pechea, Costache Negri, Cuza Vodă și Cudalbi, se repetă concluzia de după fiecare viitură: avem o mare problemă!
În 2005, au fost inundate 12 localitățile gălățene din Lunca Siretului, iar în 2006 au fost inundații la Dunăre, apele ajungând la Galați la cota de 657 cm, cu 1 cm peste cotele istorice din 1897 și 1921.
Tot în 2006 a fost străbătută de o viitură localitatea Brănești, multe case fiind puse la pământ, iar viitura de pe Prut amenința cartierele și platforma industrială din estul Galațiului. În 2007, Tecuciul a fost „măturat” de o viitură care a smuls până și asfaltul de pe trotuare. În 2010, din nou inundații la Dunăre, care a atins un nou nivel istoric în Portul Galați, de 690 cm.
Pe 11 septembrie 2011 o viitură a măturat 39 de localități gălățene. În 2013, au fost inundate localitățile din centrul județului, Cuca, Cudalbi, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă și Costache Negri.
În 2016, precipitațiile, care în unele zone au avut un debit de peste 200 litri/mp în câteva ore, au produs o nouă viitură care a „măturat” 18 localități, afectând 560 de case din Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă și Costache Negri.
Acum, viitura a afectat localitățile Pechea, Slobozia Conachi, Costache Negri, Cudalbi, Cuza Vodă, Valea Mărului, Corod, Tudor Vladmirescu, Vameș, Suhurlui, Stoicani, Chiraftei, Măstăcani, Moscu, Băneasa, Drăgușeni. Au fost afectate peste 5.000 de gospodării, peste o mie de case sunt distruse, 252 de persoane au fost evacuate, iar 7 persoane au decedat.
În urmă cu 7 ani, Guvernul aloca banii pentru regularizarea cursurilor de apă care „aduc” viiturile
În 2017, Guvernul a alocat bani pentru regularizarea cursurilor de apă în zona afectată de inundațiile produse în septembrie 2013 și octombrie 2016, respectiv Slobozia Conachi, Pechea, Cudalbi, Costache Negri, Cuza Vodă.
Era o alocare de fonduri în urma demersurilor ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, care în 2012 obținuse mandatul de deputat în colegiul din această zonă a județului Galați și astfel punea în practică o promisiune făcută sătenilor, că va obține alocarea fondurilor pentru regularizarea cursurilor de apă, pentru ca aceste localități să nu mai fie „măturate” de viituri.
În cadrul conferinței de presă pe care au susținut-o cu prilejul vizitei la Galați pe 9 martie 2017, vicepremierul și ministrul Dezvoltării, Administrației și Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, au anunțat că este în stadiu avansat finanțarea lucrărilor hidrotehnice de regularizare a cursurilor de apă pe care se produc viiturile care determină inundații devastatoare cum au fost și cele produse în septembrie 2013 și octombrie 2016 în zona Pechea, Slobozia Conachi, Costache Negri, Cuza Vodă.
Potrivit vicepremierului Sevil Shhaideh, exista un astfel de program la nivel național, iar ministrul Viorel Ștefan a adăugat că din programul național a fost extras un proiect care vizează în mod expres regularizarea cursurilor râurilor Suhu și Geru, pe care s-au produs inundațiile din Slobozia Conachi – Pechea.
„Vă dau răspunsul la ceea ce ne preocupă pe toți gălățenii, e vorba de frecvența inundațiilor pe valea Pechea – Slobozia Conachi, deci cursurile Suhu și Geru.
Această regularizare făcea parte dintr-un proiect mai amplu ce viza alocare de fonduri europene. Având în vedere ce s-a întâmplat în ultima perioadă, s-a luat decizia la Ministerul Apelor şi Pădurilor ca să se decupeze secţiunea cu regularizarea celor două pârâuri şi să devină pun proiect separat, finanţabil din bugetul Regiei Naționale Apele Române.
Pentru anul 2017 s-au alocat banii necesari, bugetul va fi aprobat săptămâna viitoare, după care se trece la proiectare, care va dura probabil trei luni de zile, după care tot în cursul acestui an vor începe lucrările pe cursurile Suhu și Geru”, declara ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
Nu s-a făcut nimic. Singurele lucrări realizate, decolmatarea și lărgirea albiilor
La 7 ani de la alocarea fondurilor pentru regularizarea cursurilor de apă Suhu și Geru, cam aceeași situație. Ploaia cu un debit de 150 de litri pe metrul pătrat a transformat torenții de pe dealurile din zonă într-un râu care nu încăpea în albiile celor două cursuri de apă și viitura care s-a format a „măturat” localitățile. Urmările le vedem de câteva zile.
Oamenii care și-au văzut casele distruse de ape pentru a 3-a oară în ultimii 9 ani sunt revoltați pentru că, susțin ei, „nu s-a făcut nimic în toți anii pentru a evita inundațiile”. Nici vorbă de regularizarea pentru care erau alocate fonduri în 2017. „Nu s-a făcut nimic”, confirmă primarul din Slobozia Conachi, Emil Dragomir
Singurele lucrări care au fost realizate în această zonă sunt decolmatările albiilor pârâurilor de către primăriile din zonă. De fapt, potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, funcționează o colaborare: Sistemul de Gospodărirea Apelor Iași, respectiv SGA Galați, pune la dispoziție utilajele, iar primăriile asigură carburantul.
În unele zone au fost lărgite albiile, dar nici așa cursurile de apă nu puteau prelua imensa cantitate de apă rezultată din precipitațiile foarte abundente.
Mai era necesar ca aceste lucrări să fie coordonate, adică să fie realizate simultan în toate zonele. „Principala problemă, la noi, este faptul că Suhurluiul nu este pe deplin decolmatat. Am reuşit să facem jumătate din lucrare în cursul anului trecut, cu un excavator de la Apele Române şi sperăm că, în cursul acestui an, vom reuşi să finalizăm decolmatarea.
Ar trebui, însă, să se procedeze la fel şi la Slobozia şi la Cuza Vodă, altfel eforturile noastre vor rămâne fără rost”, declara la un moment dat Mihăiță Măncilă, primarul din Pechea.
Rămâne deschisă și discuția despre priorități. Pe agenda din ultimii 3 ani a Sistemului de Gospodărirea Apelor Iasi, care administrează apele din bazinele hidrografice ale râurilor Prut și Bârlad am găsit un singur proiect pentru zona Galațiului, „Reducerea riscului de inundații la Tecuci” și câteva intervenții la cursuri de apă din localități ca Drăgănești și Movileni, care nu au fost afectate de inundațiile din ultimii ani. Reducerea riscului de inundații la Tecuci continuă un proiect realizat după inundațiile din 2007.
Probabil că reprezentanții administrației publice locale din Galați, în primul rând Consiliul Județean, Prefectura, Agenția de Mediu, puteau avea un cuvânt de spus în stabilirea priorităților cu conducerea Ministerului Mediului. Pentru o rezolvare a situației, premierul Marcel Ciolacu a promis că va fi înființată o direcție a Sistemului de Gospodărire a Apelor la Galați.
Soluția tehnică identificată – regularizarea albiilor râurilor din zonă și construirea unor poldere care să atenueze viiturile
După ce zonele afectate de inundații au fost inspectate de primul ministru, ministrul Mediului și alți oficiali guvernamentali cu responsabilități în găsirea unei soluții tehnice, se pare că una din variante constă în construirea pe terenurile agricole din zonă a unui sistem de poldere, adică a unor incinte îndiguite care să fie inundate pentru a se reduce vârful viiturii.
„Și la inundațiile din 2013 și la cele din 2024, apa a curs pe un singur fir, adică a avut același fir, aceleași case sunt afectate. Practic, Apele Române și Ministerul Mediului vor trebui să facă un proiect pentru județul Galați, strict pentru a regulariza aceste albii.
Primarii din comunele afectate au decolmatat râurile care trec prin comunele lor, dar se pare că nu este suficient. Și atunci trebuie făcut un proiect mai mare, adică poldere de retenție sau baraje de retenție astfel încât, atunci când vine viitura mare, să poată să fie ruptă viitura sau reținută, ca să nu mai ajungă la casele oamenilor.
Dar acesta este un proiect de anvergură, cred că este un proiect de câteva zeci sau poate sute de milioane de euro.
Dar dacă nu se întâmplă, fenomenul cu care ne-am confruntat în 2007, 2013 și 2024, se poate repeta oricând”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.